Statistică & Promovare


Bloguri, Bloggeri si Cititori

Românu-i altfel pe Facebook

duminică, septembrie 29, 2013 1

Facebook. Tărâmul unde românii-s altfel. Un site de socializare unde majoritatea românilor își scriu la datele personale numai aberații de îți vine să râzi și să-ți mulțumești că nu ești ca ei. Am întâlnit specimene de-a lungul timpului și pot spune că mă simt fericit. Mă simt fericit că nu am fost influențat de o societate în care predomină ratații, cocalarii, pițipoancele și alte specimene anonime dar totuși "celebri de proști".

Sunt rău! Știu. Și ce dacă? Mai bine rău decât să par neinteresat. Datorită unor astfel de specimene, societatea suferă o "alunecare de teren". Articolul ăsta cică ar trebui să fie scurt, dar ideile îmi vin pe parcurs și "limita mea limitată" se duce naibii și îmi las degetele să se ducă pe tastele laptop-ului.

Trebuie precizat că nu generalizez, dar vorbesc de latura predominantă a românului din ziua de azi. Latura unde românul se schimbă brusc odată cu crearea contului de Facebook. De exemplu. Eu nu am putut înțelege acele fete sub prag de majorat, având un job la portofelul lu' tati. Ce să deduc eu de aici? Că fetele astea vor avea un viitor "dulce, acrișor și ceva fermecător" și că ele și-au dezvoltat deja latura de fete materialiste. Cum au ajuns ele să gândească așa? Păi tot de pe Facebook. Au văzut alte nebunatice cu job-ul ăla și au început și ele să copieze un "model de viață".

Când mai distribuiam articole prin grupurile blogosferice, aveam de a face cu un individ care avea numele de familie același cu prenumele. Și nu era real, ci un așa-zis nickname. Cu siguranță nu știa că la detaliile profilului era și un câmp special pentru pseudonimul respectiv. Când am intrat pe profilul lui, ce să vezi domne? Omul lucra la Skittles. Cu siguranță avea abonament gratuit la aceste bombonele multicolorate fiind angajat la compania asta. Dar evident, cum mama naibii să lucrezi într-o astfel de companie când gramatica limbii române era mai praf decât făina și ce scriam eu, era înțeles de către el, fix pe dos ca ciorapul de lână. Omul se considera un intelectual de înaltă clasă. Pun pariu că îmi comenta cu cutiuța de Skittles lângă el. Probabil s-o fi înecat cu vreo bombonică colorată și s-a decis să mă critice pe mine. 

Mai sunt specimene ce își scriu la job că lucrează la Microsoft pe nu știu ce funcție. Când le vizitezi profilul, constați că nu-i decât un pasionat de Windows și cam atât. Pe timeline-ul lui era plin de dedicații speciale cu manele. Arhiplin, nu plin. Evident nu am să fac publice aceste conturi de care vă vorbesc în acest articol, pentru că evident cineva (probabil) îmi va sări în cap. Dacă se întâmplă asta, să știți că e unul dintre cei vizați. :)). Și mai sunt unii de scriu că lucrează la Coca-Cola, la NASA, la instituții din astea pompoase care să ofere o perspectivă interesantă despre ei. Ete că mie îmi oferă o perspectivă interesantă, dar proastă.

Nu îi înțeleg pe ăștia care își pun la nume, pseudonime gen: Mafiotu', Bazatu', Șmecheru' (cu 2 de "șm"), Mondialu' (pe plan local) și chestii din astea. Mă, eu înțeleg că-s optimiști, dar de la optimism la prostie e cale lungă și inexistentă, pentru că-s total opuse.

Și cum ziceam, românu-i altfel pe Facebook. Când îți faci un cont de Facebook e ca și cum ți-ai crea un cont de Sims și poți să fii cine vrei tu să fii. Numa' intelectual, nu. Voi ce părere aveți despre astfel de oameni?


sursa foto: wallbase.cc

Către administratorii grupurilor blogosferice

sâmbătă, septembrie 28, 2013 18
Aseară am primit zeci de e-mailuri unul după altul, de la diferite persoane în care își etalau sutele de euro sau miile de lei ca niște cocalari, lăudându-se cu câștigul de pe urma serviciului "revoluționar" vivaSMS. Am ajuns într-un punct când spun: -Gata! Până aici! Deja prostia predomină! Oameni buni. Eu mă declar blogger. În calitate de blogger vreau în mă-sa să am parte de bloggeri prin comunități, nu de cocalari. Vreau să primesc pe e-mail, notificări în legătură cu articolele unor bloggeri talentați, care au ce scrie. Vreau să am ce vedea prin grupurile blogosferice.

Nu sunt singurul sătul de treaba asta.
Spanac a făcut antireclamă aseară într-un articol
Cristian Iosub a venit și cu dovezi într-un articol mai vechi, legat de treaba asta cu vivaSMS.
Alexandra a scris pe blogul ei despre invazia fotografiilor cu bancnote .
Doru Șupeală a scris și el despre păcălicii de la vivaSMS.
Deci nu aberez și nu visez.

Ăștia fac parte din categoria a 2-a de care vă spuneam într-un articol precedent legat de viitorul blogosferei, o întrebare pusă într-un interviu. Mă enervează că insistă în prostie și își etalează banii, probabil salariul și spun că au câștigat prin vivaSMS. Și ca nu cumva să îmi comentați legat de vivaSMS, cum că chiar plătește că nici de-al dracu' nu voi aproba astfel de comentarii. Prin comentarii vă faceți rost de referrali imaginari. :)) Nu promovez acest rahat de serviciu. E părerea mea. Cine nu o respectă să se caute de bun simț. Într-o societate civilizată, orice opinie trebuie respectată. Dar nu, vine un individ și îmi spune că poate îmi schimb eu părerea despre acest serviciu, această comunitate (de 2 lei) și că voi deveni unul ca ei. Ete că nu am să fac asta.

Înțeleg administratorii grupurilor blogosferice că oferă dreptul la exprimare, însă ceea ce fac ăștia cu vivaSMS nu e exprimare, e spam total! Unul sau altul va zice: -Dar ieși mă afară din grup dacă nu-ți convine! Păi eu sunt blogger, tu ești cocalar. Eu postez lucruri pe care le consider interesante. Tu postezi rahaturi. Tu nu îți etalezi un procent din inteligență, ci unul din prostie. Din cauza ta, alții pot vedea aceste mesaje legate de serviciul ăsta și își dau naibii demisia de la serviciu că "au găsit fericirea". 
Un lucru nu înțeleg afiliații vivaSMS. Sunteți produseeeee pentru conducătorii vivaSMS. Voi nu câștigați bani! Voi generați bani! Nu vouă. Lor! Mai lăsați reclamele astea tâmpite. Pe bune, e insistent ce faceți voi.
Eu am avut contul de Facebook suspendat de 3 ori și am aflat că m-au raportat niște mielușei ce nu au tupeul să se exprime. Dar pe ăștia cu vivaSMS, ai naibii ei dacă sunt raportați. 

Dragi administratori de grupuri blogosferice. Facem blogging sau ne lăudăm ca niște cocalari cu poze cu bani? Dacă ne lăudăm în continuare, bine de știut. Mă voi duce la o reprezentanță Ferrari și am să port o pancartă mare: -Cu banii câștigați de vivaSMS mi-am  luat o căruță de Ferrari. Apoi, o share-uiesc pe Facebook, nu de alta dar să fac și eu reclamă, nu? Glumesc, evident. Nu mi-aș pierde astfel timpul și în plus nu am o reprezentanță Ferrari în oraș. :))


sursa foto: wallbase.cc

Particip la SuperBlog. Hai și tu!

vineri, septembrie 27, 2013 4
În aproape 2 ani de blogging, e pentru prima oară când aud de această competiție anuală destinată bloggerilor numită SuperBlog. Nu știu unde mi-a fost mintea dar nu am auzit, nu am văzut. Înscrierile au început pentru cea de-a 7-a ediție încă de pe 1 septembrie, dacă nu mă înșel. M-am gândit în privința înscrierii până am uitat. Aseară, printre blogurile pe care le frecventez, am observat că s-au înscris la această competiție și m-a determinat și pe mine să mă înscriu astăzi.




Pentru mine e prima competiție serioasă la care particip în calitate de blogger. E o provocare pentru mine. Îmi place să concurez, să cunosc noi oameni, să socializez. Competiția asta e pefectă pentru mine. Sper să nu mă dezamăgesc. Din câte am văzut prin informațiile concursului sunt mai multe teme abordate în acest concurs printre care și preferata mea, IT. Juriul va pune accent pe umor, pe exprimare, pe scrierea corectă în limba română, deci lucruri absolut normale într-o competiție serioasă. Sper să nu dau greș când vine vorba de gramatica limbii române.

Ce pot să zic decât că le urez succes și celorlalți bloggeri care s-au înscris. Aseară numărul lor era pe undeva la 177 de bloggeri înscriși. Astăzi cred că sunt mai mulți. Înscrierile sunt încă deschise până luni inclusiv, așa că aveți timp să vă înscrieți, zic eu.

Pentru înscriere, click AICI



sursa foto: super-blog.eu

Săptămâna asta o ascult pe Gabrielle Aplin

miercuri, septembrie 25, 2013 2

Săptămâna trecută o ascultam pe minunata Sara Bareilles. Săptămâna asta o ascult pe Gabrielle Aplin, o cântăreață de origine britanică care m-a fascinat cu vocea ei caldă și accentul ăla original de englezoaică, lucru care mă face să ador Anglia. Pur și simplu îmi place accentul, așa, din senin. Are 20 de ani și în curând, în octombrie împlinește 21. Genurile muzicale abordate de ea sunt: pop, indie, folk, country. Și-a început cariera prin cover-uri pe YouTube, iar în 2010 și-a lansat cariera muzicală, ajungând în top 25 UK iTunes album chart.

Am descoperit-o întâmplător chiar pe YouTube. I-am ascultat melodia "Home" și de atunci am început să o ascult aproape zilnic. Această melodie face parte din ultimul ei album lansat, "English Rain", album care e extraordinar. Îmi place foarte mult, fapt pentru care vă voi atașa câteva dintre melodiile ei care mi-au plăcut și sper să vă placă și vouă. Audiție plăcută! :)








sursa foto: google.ro





Cum văd eu blogosfera românească peste câțiva ani

marți, septembrie 24, 2013 10

Aseară în interviul acordat lui Alexandru Vlădescu, proaspăt blogger, am avut o întrebare legată de viziunea mea asupra blogosferei peste 20 de ani.
O întrebare interesantă dar o perioadă foarte mare pe care să o prevăd, oarecum. Însă, bazându-mă pe anumite lucruri ce au loc în grupurile blogosferice de pe Facebook, aș reuși să trag niște concluzii cu privire la situația blogosferei în prezent, lucru de care depinde viitorul, nu?

Există 2 categorii generale de oameni în blogosferă: oameni 100% bloggeri și oameni ce pretind că sunt 100% bloggeri. Categoria oamenilor care sunt 100% bloggeri ar trebui să predomine peste câțiva ani. Ei sunt un exemplu. Ei scriu din minte folosind propriile cuvinte. Ei nu copiază articole și pretind că sunt realizările lor. Și chiar dacă copiază un fragment, să zicem, menționează sursa către materialul original.
Categoria a 2-a, cea a oamenilor care pretind că fac parte din blogosferă și că sunt 100% bloggeri, sunt de fapt plagiatorii, cei care copiază dintr-o parte în alta. Cei care traduc folosind Google Translate și când le citești așa-zisele articole, te doare capul, exact așa cum mă doare pe mine capul în acest moment. Pe lângă plagiatori mai sunt escrocii, cei care scriu din propriul creier (ce-i ăla?) informații aberante legate de management și care te fac să investești în niște lucruri care îți promit un profit frumos. Se declară experți sub anonimat. Evident, ca să atragă mai multe victime, realizează un blog și încep share-uirea prin grupurile blogosferice pe Facebook și alte tipuri de promovare.

Din păcate, administratorii grupurilor blogosferice de pe Facebook permit distribuirea de link-uri către site-uri de tip MLM, site-uri care cică generează bani și ce mai sunt ele. Alea nu sunt demne de blogosferă. De aș fi în locul lor aș restricționa accesul unor astfel de oameni. Pe grupul meu, Mica Blogosferă, reclama de acest tip nu e permisă. Cine vrea să adere, să o facă. Nu va găsi reclame stupide, ci doar articole scrise de bloggeri în adevăratul sens al cuvântului.

Blogosfera românească o văd cam zdruncinată peste câțiva ani dacă tot mai mulți oameni ce fac parte din categoria a 2-a vor fi prezenți pe unde bloggerii adevărați sunt deja. Ei strică atmosfera. Mă enervez zilnic când zăresc pe e-mail zeci de oameni care laudă serviciul vivaSMS care apropo nu mi-a trimis mesaje și a trecut o lună de la înregistrare.  Dar, știți cum e proverbul ăla: "Pădure fără uscături nu există".

Scuzați-mi proasta exprimare pe alocuri. O durere cruntă de cap îmi afectează concentrarea asupra a ceea ce fac.

Cum vezi tu blogosfera românească peste câțiva ani? 


sursa foto: google.ro

Lui Facebook i s-a pus pata pe mine

luni, septembrie 23, 2013 6

Ieri contul de Facebook mi-a fost suspendat, din nou, cu clasicul motiv că e spart și parola e compromisă. Dacă era prima oară nu aș fi scris articolul ăsta, dar e a 3-a oară când contul e suspendat cu același motiv. Interesant, ce pot să zic. Data viitoare chiar nu am idee ce parolă să îmi mai pun așa că am să mă gândesc începând de azi, nu de alta dar să am rezervă câteva parole.

Prima oară când Facebook a avut ceva cu mine a fost acum vreo două săptămâni când share-uiam în grupurile blogosferice, articolul despre cazul câinilor maidanezi - prima parte.

A 2-a oară nu mai știu nici eu ce făceam în acel moment dar știu că a 3-a oară, adică aseară, share-uiam articolul despre tentativa fumătorilor de a renunța la fumat folosind diferite produse de pe piață.

Eu bag de seamă, Facebook-ule că ți s-a pus pata pe mine. E a 3-a oară când nu mă lași să îmi fac treaba liniștit că mă deconectezi tu pe motiv că mi-a fost spart contul. Pe bune? Ce să-mi fure? Măcar spune-mi să știu să țin bine de el. În afară de datele care sunt publice, nu văd rostul + că parola e unică pe cont deci nu se găsește și pe alte conturi personale. Probabil e vreun maraton în care m-am înscris și mă prefac că nu știu, mirându-mă ca nărodul că-i "spart contul".

Și că tot veni vorba de Facebook, ieri sau alaltăieri am anunțat pe pagina de Facebook a blogului că voi implementa un sistem de comentarii, folosind contul de Facebook. Din păcate, singurele tutoriale existente nu prea comunică în parametri normali cu blogul, astfel încât, odată implementat, posibilitatea de a comenta folosind contul de Facebook era prezentă doar în articolele ce urmau dar nu și în cele vechi. Prin urmare, voi amâna acest lucru pentru zilele următoare pentru că trebuie să mă documentez mai bine.

Numa' bine! :)

Vrei să te lași de fumat? Nu există trucuri, ci doar propria voință.

duminică, septembrie 22, 2013 6

Foarte multă lume fumează. Motivele sunt nenumărate. Fumează de stres, de plăcere, de ochii lumii să pară cool, că așa-i la modă și alte motive bine determinate sau nu. Cert e că un procent mare dintre ei, asta din câte îmi aud urechile, vor să se lase de fumat și totuși nu reușesc. Vor să se lase de fumat din 2 motive: sănătatea nu-i în regulă sau banii nu-s în regulă. Poate chiar amândouă laolaltă. Din cauza motivelor ăstora apelează la fel și fel de produse care îți promit că vei renunța la fumat. Gume, plasturi și ce mai există pe piață. Eu nu fumez. Chiar și așa eu cred că aceste produse nu au nici un efect asupra ta. În opinia mea, ele funcționează ca un efect placebo, dându-ți impresia că ele vor funcționa.

Ce e un efect placebo? Păi efectul ăsta e cam așa. Ție îți dau o gumă de mestecat mentolată și îți spun că e pastilă de cap cu mentol. Evident în acel moment te doare capul și vrei să iei o pastilă să-ți treacă. Când îți dau pastila asta (guma) tu crezi că e pastilă de cap. Asta îi transmiți creierului. Ei bine, ciudat sau nu, durerea de cap îți trece. În concluzie, ți-ai fentat propriul creier cu o informație falsă.

Cam așa și aici. Uneori funcționează, uneori nu. Depinde de vechimea fumătorului. Dacă fumezi de vreo 20-30 de ani, organismul e total dependent de nicotină și acel efect vizual numit fum așa că o gumă banală nu o să compenseze lipsa acestor elemente. Partea proastă e următoarea. Dacă cineva dorește să se lase de fumat pe motiv că stă prost la partea financiară și astfel trece pe gume și alte produse de genul, ei bine, nu va ajunge la o economie. Și alea costă destul de mult așa că nu văd economia aici. Știu de prin auzitele mamei că cineva lua zeci de gume cu nicotină pe zi și tot nu compensa lipsa țigărilor adevărate, plus că mâncând multe gume pe zi era un cost semnificativ.

În opinia mea, pentru a te lăsa de fumat e nevoie de propria voință. Trebuie să îți fentezi creierul cumva încât să nu-ți mai ceară nicotină. Trebuie să-ți ocupi timpul cât mai mult ca să uiți de țigări. Ieșitul cu prietenii, sportul, seriale de comedie, filme bune și alte activități te-ar ajuta să te lași de fumat. E cel mai sănătos și economic mod de a te lăsa de fumat. Așa că  lăsați achizițiile de produse care vă promit renunțatul la fumat într-un anumit timp sau la produsele ce promit o situație financiară mai bună dacă le folosiți. Faceți bine și căutați-vă voința. Ea e deja în voi, trebuie doar activată.

Dacă ai fumat și te-ai lăsat, împărtășește ideea și pentru cititorii blogului.

FIFA 14 Android - primele impresii

duminică, septembrie 22, 2013 0

Ieri seară am primit mesaj pe telefon de la Mihai cu textul "fifa 14". Deja mă gândeam că a fost lansat mai devreme și am început să-l caut pe torrenți. :)) Dar nu am avut eu norocul ăsta. FIFA 14 s-a lansat pe Android și era bucuros să-l joace. Eu nu. De ce? În opinia mea e un fail. Grafica e ok pentru un joc pe dispozitive cu Android, deci nu e nimic absolut wow iar controlul strică tot, cel puțin pentru mine.

Nu mă simt bine dacă nu mă joc de pe butoane fizice. Joc de pe tastatură de 12-13 ani și foarte greu mă pot adapta unui joc ce se joacă prin intermediul butoanelor cu touch. E greu. Nu mă adaptez. Să ții joysticul și să dai și pasă și să fii atent și la jucători și la interceptări și la toate cele, e greu. Îmi scapă mâinile de pe joystick și mă trezesc că nu am direcție. :)) Nu simt butonul, degetele îmi pleacă ușor ușor de pe joystick și pierd mingea. Știu, sunt praf la FIFA pe Android. E penibil de-adreptul să te lauzi cu grafică uimitoare, control uimitor când de fapt e plictisitor. Să pui la controlul direcției un joystick ce te face să crezi că poți aborda direcția ca pe Xbox sau PS3 dar jucătorul să alerge în unghiuri, aiurea.

Sistemul de transfer e ireal. Totul e bazat pe licitații de parcă jucătorii-s produse. Se aseamănă cu jocul ăla de manager de pe Facebook. Cel mai bine era să faci o ofertă proprietarului care deține jucătorul și era altfel treaba. După ce că jocul e free-to-play și plătești pe chestii mai extra, totul parcă zboară spre singleplayer. 

Unora le place jocul, unora nu. Părerile sunt împărțite așa că m-am gândit că cel mai bine e să îmi exprim părerea pe propria pagină de blog.

Cine vrea să-l descarce, click AICI

Jurnaliștii lu' pește

sâmbătă, septembrie 21, 2013 2


În România, jurnalismul e cel puțin praf. Mai exact, jurnalismul românesc e total diferit față de jurnalismul dintr-o altă țară europeană sau de pe alt continent. Pur și simplu diferit. Alte abordări, alte viziuni asupra evenimentelor. Cel puțin așa văd eu.

De ceva timp am realizat că printre jurnaliștii români există o grămadă de analfabeți, lucru care mă face să cred că facultatea au făcut-o la plesneală sau pe pile... Nu contest faptul că există și jurnaliști care au făcut o facultate pe bune și care își iau în serios cariera.

Cei de la ProTV mi se pare cei mai lipsiți de experiență. Nu vorbesc doar de postul ProTV, ci și de celalalte pagini conduse sub emblema lor: Sport.ro, Yoda.ro și ce mai au ei. 

Adică, pe pagina lor de Facebook, să arăți o știre ce avea legătură cu salvatorii din timpul tragediei de la World Trade Center din 2001 și când dai click pe link mă duce către o știre unde un idiot și-a îmbătat porcul cu nu știu câți litri de alcool. 

Pe RomâniaTV sau Realitatea, era o știre legată de o încăierare între interlopi și nu știu ce oameni. Titlul suna cam așa: "Atacați cu furci de interlopi". Pentru mine sună în felul următor. Furca e specială de interlop. E exact ca în supermarket-ul ăla unde scria: "Scaun din piele de manager". Înțelegeți ideea? :))

Un alt caz de la televiziunea locală din orașul meu a dat dovadă de lipsă de profesionalism. Un inginer și familia lui, o soție și un copil mic de 12 ani, au fost dați afară din apartamentul unde locuiau cu chirie. Inginerul și-a pierdut locul de muncă și nu mai aveau bani să plătească chiria. Soția lucrând ca fizioterapeut, ceva de genul, salariul câștigat de acolo era insuficient. 
Am aflat de cazul ăsta prin intermediul lui tata. El vizionează de regulă știrile de la televiziunea locală pe tabletă pentru că pe Romtelecom nu prind postul. Și am citit mai multe articole legate de acest caz pe internet și am realizat prin comentarii, oameni ce săreau în ajutorul lor să-i ajute. Uitasem să spun faptul că familia dormea într-un parc din apropierea gării orașului. Cum ziceam, mulți oameni se arătau interesați de caz, să ajute familia. Se cereau date de contact pentru a lua legătura cu ei. Numere de telefon? Ioc. Reporterii și-au făcut treaba, și-au adus puncte de rating dar i-au durut în cot de soarta acelui om. Așa că m-am gândit să îi caut eu împreună cu Mihai și încă un amic. Ne-am dus către acel parc și nu i-am găsit. Scopul era să fac rost de numerele de telefon pentru a le răspunde celor de pe Internet. Din păcate nu i-am găsit și nu am mai auzit nimic de ei. Sper că cineva le-a sărit în ajutor.

Jurnalismul românesc constă în interpretare, în manipularea telespectatorilor sau cititorilor de ziare, inducându-ne în eroare și băgându-ne pe gât numai gunoaie de știri, în mare parte inutile. Ieri, știre super importantă era cântăreața Nicole Scherzinger cum că și-a pus silicoane... Evident, jurnaliștii de la ProTv nu au auzit de push-up pentru că am mai văzut-o în videoclipuri de acum 2-3 ani cu un bust generos. Dar mno, jurnaliști români. :) 

Mereu știrile au un titlu care să te facă să fii oripilat, speriat, super curios și totuși confuz. Și totuși când dai click realizezi că ți-ai pierdut timpul și că știrea nu era altceva decât o tâmpenie...

Na poftim. În timp ce scriam articolul primesc mesaj tocmai de la Mihai cu o știre senzațională de la televiziunea locală din orașul nostru. Începutul e criminal: "A început anul școlar odată cu școala...". Really? (Nu jurnalistul e de vină, dar omul se vrea a fi director)





Unde dau la TV, apare cazul "Andreea Marin"

joi, septembrie 19, 2013 2
De câteva zile, la TV apare numai cazul Andreea Marin și Ștefan Bănică. Am zis la început că na, paparazzi, chestii dar zilnic la Happy Hour sau Acces Direct numai asta se discută. Nu mă uit la aceste emisiuni. Ai mei da, tocmai de asta sunt pus la curent fără să vreau cu evenimentele astea mondene.
Happy Hour, e o oră plictisitoare iar Acces Direct, o adunătură de oameni plictisiți care se gândesc să frece menta în public, nu acasă.


De câteva zile nu am mai scris nimic pe blog și credeți-mă că am avut o stare idioată. Cei care mă urmăresc pe Facebook au văzut când am scris că m-a cuprins astenia. Din câte știu, astenia de toamnă se manifestă prin stări de oboseală, dureri de cap și alte stări tâmpite de îți vine să o iei la goană numai că îți e și lene în același moment.

Revenind la subiect, la TV nu am ce să văd. Se pare că se promovează bârfa și toate specimenele care stăteau și ele bine mersi, la umbră. Vorbesc aici de Andreea Marin, că Ștefan a mai apărut deseori la TV prin intermediul "Dansez pentru tine". Și ne mai mirăm de ce unii tâmpiți au scris la examenul de bacalaureat la disciplina limba și literatura română că modelul lor de viață e Bianca Drăgușanu și alte ființe mondene românești. Mare-i mirarea, a? Păi dacă asta promovați, dragi jurnaliști, realizatori TV, producători sau ce mai sunteți. Voi sunteți niște înfometați de rating și atât. Ce îi interesează pe ei de nivelul de cultură al omului. Hai să le dăm mondenități pe gât că le priește, nu glumă.

Referitor la cazul ăsta cu Andreea Marin și divorțul ei, nu mă interesează. Chiar și așa, ei se arătau neinteresați și afectați de ceea ce vorbea prin presă. Ei, oameni culți, cică, spuneau care pe unde apucau că nu își fac publică viața și totuși și-au anunțat divorțul pe Facebook. Păi la ce mama naibii spui una și faci alta? Adică, pe bune, a picat cerul pe mine când am aflat vestea. Glumesc! I don't care! De aia nu mai dormim noi, nu mai muncim noi, nu mai ascult eu muzică din cauza divorțului dintre cei 2. Uuu! Să fiu supărat?

Apare Lavinia Pârva, tipa cu gropițele în obrăjori, în viața lui Ștefan. Pfff! Îți dai seama? Iar acum, tâmpita de presă se duce la Andreea Marin și o întreabă ce părere are de relația lor. E ca și cum te-ai duce la un om care și-a făcut o nouă viață, o nouă căsnicie și te duci ca un buimac și întrebi ce părere are despre fostul iubit din liceu, că și-a făcut o relație cu cutare. Crezi că-i mai pasă? Poate da, poate nu. Dar ce-ți pasă ție, jurnalist tâmpit? Te trimite dracu de la televiziune să îți faci norma pe teren cu o ființă mondenă și atât. Te doare-n cot de intimitatea omului până la urmă. Spionezi, stai în boscheți, mai mai să imortalizezi un moment stânjenitor și să îi pătezi imaginea și reputația. Halal jurnalism există și în România.

Băi fraților, realizez că abonamentul de cablu TV e supraevaluat. Ar trebui să coste cât un pachet de gumă.

Săptămâna asta o ascult pe Sara Bareilles

luni, septembrie 16, 2013 2

Știți că mie îmi place muzica foarte mult așa că m-am gândit ca în fiecare săptămână, într-o zi oarecare, nu una fixă, să îmi împărtășesc cu voi un artist preferat pe care îl ascult în acea săptămână. Ultima oară am scris despre Bastille, o trupă britanică ce îmi părea franceză după denumire. 

Sara Bareilles ascult săptămâna asta. E o cântăreață de origine americană care m-a cucerit cu vocea ei. Abordează genurile muzicale: pop rock, piano rock. Noua ei melodie numită "Brave" m-a făcut să îi caut noul album unde se afla și melodia asta. Albumul se numește "The Blessed Unrest" și a fost lansat chiar anul ăsta. Vocea ei e atât de relaxată și ritmul melodiilor e foarte plăcut. Un artist de muzică ușoară, perfect pentru a-ți crea momente de liniște. Mă simt bine când o ascult. Sper să vă placă și vouă.





Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :) 

Disconnect - Din online în offline

duminică, septembrie 15, 2013 4
Am reușit să îmi "corup" părinții să vizioneze un film ce nu conține acțiune, ci o realitate cruntă, o dramă pe care multă lume o trăiește în acest moment. Nu exagerez deloc. Mulți au trecut și probabil vor trece dacă nu își adună gândurile și își limpezesc mintea așa cum ar trebui.
M-am bucurat după sfârșitul filmului că nu am fost criticat de ai mei cum că filmul e prost, plictisitor, porcărie și alte etichete pe care obișnuiesc să le facă unor filme care nu conțin acțiune.


Disconnect, un film ce reflectă pura realitate din zilele noastre. Online-ul strică offline-ul. Mai pe scurt, ceea ce faci pe Internet îți poate afecta viața privată foarte mult. De la despărțiri, căsnicii ruinate, la glume proaste în spatele unor identități false până la jurnaliști cărora nu le pasă de soarta celor intervievați, ci le pasă doar de carieră, adică celebritatea și reputația în societate. Multă lume nu are habar de pericolele ce zac în spatele unei pagini web, gata să-ți strice viața încetul cu încetul. Pericole gata să îți ruineze tot ce ai clădit de la partea financiară la căsnicii. Lucruri ce îți pun viața în pericol, ce te îndeamnă să iei decizii necugetate cu privire la viața ta. 

În lume, există foarte mulți utilizatori de Internet care sunt dezinformați total. Profită de fiecare promisiune făcută de un străin pe care nu i-au întâlnit niciodată, astfel, picând în capcana lor. Escroci, criminali, obsedați, psihopați, bolnavi mintal. Astfel de oameni pot zace în spatele unui monitor pretinzând că sunt niște puicuțe înfierbântate care te adoră și îți propun o întâlnire romantică. 

Ceea ce spun e doar un exemplu. Un exemplu pe care nu-l găsești în film. E doar un alt exemplu ce putea să fie inclus în film, dar scenariile deja prezente în filmul pe care vi-l recomand cu toată căldura, sunt suficiente să îți schimbe viziunea asupra a ceea ce faci tu pe Internet azi, mâine, poimâine și tot așa. Te vor face să fii mai atent atunci când îți dai drumul la "gură" prin tastatură.

Să zicem că vorbești cu una pe Facebook. Aia spune că e din același oraș cu tine și că te găsește atrăgător și că vrea să vă întâlniți. Tu, un tip care ești introvert și nu vorbești cu lumea, nu ești sociabil, găsești aceste complimente ale naibii de uluitoare și accepți să te întâlnești cu... tipa respectivă. Îți propune o cafenea din oraș. Probabil vei spune că chestia e serioasă atâta timp cât tocmai a pronunțat numele unei cafenele din orașul tău. Însă, există Google Maps pentru asta, dar ești prea focusat pe întâlnire încât îți și imaginezi cum ar decurge. Bun! Îți zice o oră anume. Ea știe cum arăți, tu pretinzi că știi cum arată. Dar te-ai întrebat vreodată dacă ea, e chiar o ea și nu un el? Înțelegeți ce vreau să zic? Te-ai fi gândit că totul e o capcană? Slabe șanse. Și uite așa, datorită unor informații care pretind a fi reale, pici în capcană și cedezi invitației de a te întâlni cu respectivul om. Imaginează-ți dacă totul nu e ceea ce pare a fi. Multe se pot întâmpla cu tine.

Ăsta, e doar un exemplu din muuuultele exemple. Probabil ai înțeles de ce spuneam mai sus că online-ul strică offline-ul. :)
Și nu mă mai lungesc. Vizionează filmul, și o să te convingi de ceea ce am zis. Cu siguranță o să fii mai atent atunci când vorbești pe Internet, atunci când publici date personale, atunci când cineva necunoscut te invită undeva și tot așa. Filmul ăsta te face să fii mai precaut în mediul online. Sincer, eu am avut demult o altă viziune asupra mediului online și niciodată nu am picat pradă capcanelor prezente la tot pasul. Sunt un om căruia îi place să se informeze înainte de a face ceva. Și cu siguranță sunt destui oameni care gândesc ca mine.

Vă atașez trailerul și vă invit să-l vizionați. Filmul e genial!


Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :) 

Mi-a intrat hoțul în casă!

sâmbătă, septembrie 14, 2013 6

Am uitat să scriu pățania pe care am avut-o acum vreo două zile. Bine... eu dormeam buștean când se întâmplase. Ai mei însă, au fost pe fază. Ce să spun decât că mi-a intrat hoțul în casă între orele 5-7. Tata ieșise afară la motan să-l scape de o bătaie zdravănă din partea unui alt motan. Asta a fost pe la ora 5. La ora 7 s-au trezit din nou ca să plece la serviciu și au constatat ceva ciudat la geamul din bucătărie. Sita de țânțari și alte insecte nebune, era sfâșiată. Geamul fusese deschis pe toată durata nopții dar nu deschis larg ci mai bine zis, întredeschis. Interesant e faptul că geamul părea neatins.

Bine, trebuie precizat faptul că nu glumesc. Cineva chiar mi-a intrat în casă și culmea, pe geam. Și mai culmea, vedeți acum. S-au trezit ai mei pe la ora 7 ca să plece la serviciu. Între timp ei studiau "opera hoțului" de la sita geamului. Deodată apare cineva din holul casei, holul fiind în fața camerei mele, deci am fost la vreo 4-5 metri depărtare de individ. Doar o ușă ne despărțea și ne și vedeam. :)) Ce reacție aș fi avut? Habar nu am!

Cine era individul? Tocmai Garfield, domne! Motanul cel năzdrăvan, speriat la culme de bătaia încasată cu ceva timp în urmă, a dat buzna peste noi în casă și s-a dus pe canapeaua de pe hol și a dormit acolo. :)) Ce-i drept, și-a încasat-o săracul de la un mârtan mai mare decât el. Deh, dacă el nu vrea să doarmă în casă, ce să-i fac? Acum, se pare că nu mai vrea afară decât ziua și nici atât. Ieri de exemplu a stat doar în casă. Pentru prima oară în o lună de când stă la noi, s-a jucat cu mine și a fost cuminte. Îmi povesteau ai mei cum venea el de pe hol cu un mers de "star" și se întindea pentru că de abia se trezise.

Și o poză cu motanul. :D


Cu siguranță v-am indus în eroare la început, nu? :)) Chestia chiar s-a întâmplat. :))

Weekend! Vrei film bun? Grown Ups 2, o comedie perfectă!

vineri, septembrie 13, 2013 4

Ăsta-i primul articol scris pe noul blog, așa că voi începe prin a recomanda un film foarte fain de comedie, numa' bun de vizionat alături de familie, de preferat în weekend (că atunci vă relaxați) sau în timpul săptămânii, să vă detașați de stresul de la serviciu, nu?

Grown Ups 2, e un film de comedie cu actori foarte cunoscuți și de altfel, profesioniști. Cine nu a văzut cel puțin un film cu Adam Sandler, Chris Rock, Salma Hayek, Kevin James și alții? Pentru cei care au văzut prima parte apărută acum 3 ani, juca și Rob Schneider, însă aici lipsește. De ce? Nu am habar. 

Nu sunt bun la recenzii pentru filme dar am să încep prin a spune că pe durata filmului ai parte de distracție adevărată la nivel de... adult. Asta nu înseamnă că e vorba de sex sau ceva, ci o distracție mai nebunească ca în vremurile vechi. Așa cum îi știm noi pe actori, mai bădărani și mai exagerați când vine vorba de poante, aa avem și aici, dar la un alt nivel.

Ce nu îmi place la filmul ăsta? Momentele SF cum ar fi: te iau de gât și te arunc 50 de metri că na, eu am 2 metri și ceva înălțime, deci "am energie". Noroc că sunt vreo 2-3 astfel de momente pe toată durata filmului. Nu am să stric frumusețea filmului în ciuda notei mici de pe IMDB de 5,2, așa că am să vă las descrierea filmului preluată de pe Cinemagia.ro :)

După ce şi-a mutat familia în oraşul natal, ca să fie împreună cu prietenii lui şi copiii acestora, Lenny (Adam Sandler), descoperă că nu e mare diferenţă între foştii şi actualii bădărani, între şoferii schizoizi de autobuz şi poliţiştii beţi pe schiuri, sau cei 400 de petrecăreţi mascaţi - peste tot e aceeaşi nebunie!


Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :)

FIFA 14 - Primele impresii despre demo

FIFA 14 - Primele impresii despre demo

joi, septembrie 12, 2013 0
fifa 14

În ultima vreme nu m-au mai pasionat jocurile pe PC. Drept urmare, am uitat de noile jocuri ce urmau să fie lansate. Nici site-urile de specialitate privind știrile în materie de gaming nu le-am mai frecventat. Cum am zis într-un articol mai vechi, gaming-ul a fost un hobby pentru mine. Ieri, am aflat că FIFA 14 a lansat versiunea demo, gratuit pentru fanii înrăiți de jocuri sportive. Am văzut și cum arată într-un mic gameplay realizat de un amic, actual gamer, care culmea îl cheamă Edy. Nu sunt eu, apropo. :))

FIFA, un joc sportiv extrem de popular, dezvoltat de EA SPORTS, își lansează o nouă parte numită FIFA 14. Cum poate erați obișnuiți, diferențe mari nu existau între FIFA 12 și FIFA 13. Însă între FIFA 14 și cele 2 versiuni precedente, există diferențe uriașe, zic eu. Și dacă am ajuns la concluzia că sunt diferențe destul de mari între aceste versiuni, trebuie luat în calcul, faptul că am jucat varianta demonstrativă nu varianta finală. Cu siguranță, varianta finală pregătește muuult mai multe lucruri distractive și captivante.

Nu am să mă lungesc și am să spun că în noul FIFA, engine-ul grafic este cu totul și cu totul nou. Se numește IGNITE. Nu am să dezvălui prea multe despre acest engine grafic, dar cel mai probabil, acesta pune foarte mare accent pe realism. Și sincer, chiar pune bine accent pe realism, de vreme ce mișcările jucătorilor sunt foarte realistice, neîntrerupte și balansul jucătorului când își schimbă direcția e foarte realistică, ci nu bruscă cum e uneori la FIFA 13. Șuturile sunt cireașa de pe tort. Foarte bine realizate și mișcarea plasei din poartă când e lovită de minge e extraordinară.

Noi funcții sunt implemementate în joc cum ar fi: Pure Shot, Real Ball Physics, Protect the Ball, Teammate Intelligence, Global Scouting Network și altele.

Eu spun că acest joc va avea un real succes, mult mai mare decât la FIFA 13 sau poate, de ce nu, un succes istoric al EA SPORTS. Am să revin cu un review mai detaliat după lansarea oficială și poate și un gameplay.

Jocul se va lansa oficial pe 24 septembrie pe o multitudine de platforme de gaming: PC, Xbox 360, Xbox One, PS3, PS2, PS Vita, Wii, Nintendo 3DS, PS Portable, iOS și Android.









Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :)

Câinii maidanezi - partea a 2-a

Câinii maidanezi - partea a 2-a

luni, septembrie 09, 2013 0
(1) Romania


Nu cred că trebuie să mai explic despre ce e vorba în poză. Chiar și așa am să completez caracterul acestui om ca fiind unul împuțit, fără demnitate și lipsă de gândire. Atașează o poză cu Hitler, pesemne că are gândiri naziste. Gândire? Ce-i aia?

Asta s-a găsit să facă acest individ pe un grup de bloggeri de pe Facebook. Eu, cetățean care îmi susțin părerea cum că NU sunt de acord cu eutanasierea câinilor maidanezi pe motiv că există și alte modalități care pot fi aplicate DOAR dacă cei de la conducere își atașează totuși un creier în acea carcasă, în marea parte a vieții, goală, sunt "atacat" indirect de către un individ, la prima vedere figurant, și spune că noi, senilii ar trebui să avem aceeași soartă ca a câinilor. El, se vrea a fi considerat de către noi, o ființă umană. Dar eu nu o fac.

Cei PRO eutanasierii continuă să ne reproșeze nouă, cei care suntem CONTRA (care sunt destui) să luăm câinii acasă. Acești oameni sunt extraordinari când vina vorba de dat din cleanță și extraordinari de penibili când vine vorba de fapte. Se presupune că vina e a femeilor bătrâne care le dau câinilor maidanezi să mănânce prin fața blocului sau mai știu eu pe unde. Cel puțin aceste femei nu semnează pentru ei, dar totuși își arată un gram de interes privind soarta lor. Un gram. Și din nou în gândul vostru spuneți: Să îi ia acasă!!

Păi poate acele femei bătrâne i-ar lua acasă dar ar avea cu ce să îi îngrijească zi de zi, pentru că dacă suntem mai serioși, nu sunt hrăniți ZILNIC acei câini și în mare parte, le sunt date oase nu mâncare scumpă. Spre deosebire de aceste femei bătrâne care nu semnează aiurea, femeia care a luat câinii pe propria răspundere prin procedeul de adopție, i-a lăsat să facă foamea pe străzile Bucureștiului, astfel ajungând să sfâșie un copil până la ultima suflare. Și voi spuneți să îi luăm acasă? ONG-urile? Ce rol au?

Noi, cetățenii care deținem un loc de muncă, redirecționăm 2% din impozitul pe venit organizațiilor non-guvernamentale (ONG). Greșesc? Deloc. 2% de la mine, de la tine, de la ăla de la ăla, se strâng bani frumoși pentru aceste organizații. Oare banii sunt folosiți așa cum trebuie? Păi nu! Dacă se foloseau așa cum trebuia, câinii nu mai mișunau pe străzi în număr de 65 de mii. Mișunau în număr de o mie să zicem. Iar ăia se duceau în adăposturi. Așa, câinii nefiind sterilizați, s-au împerecheat și numărul lor a crescut considerabil, iar acum în 2013, spunem: WOW! Câți câini.

Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), nu a făcut nimic din ce trebuia. Se spunea pe la TV că nu există locuri libere pentru câinii de pe străzi, dar surprinzător, reporterii au găsit peste 100 de locuri libere. Focus pocus, nu?

Mai pe scurt, cu tot cu cei 2%, statul ne fură de ani pe FAȚĂ! Cum? Simplu! Banii care se duc către ONG-uri, o parte din ei s-au dus pe prime, deși ASPA nu avea activitate. De unde naibii activitate cu doar 8 oameni de teren la 65 de mii de câini?

Modalități există, dar eutanasierea e ultima modalitate pe care aș aplica-o, dacă chiar nu ar exista șanse. Da, sunt PRO eutanasierii câinilor care au un comportament iremediabil, lucru pe care și dresorii îl spun atunci când îți duci câinile la disciplinat, iar dresorul nu reușește deloc să îl disciplineze. Asta înseamnă că are ceva pe creier, așa cum psihopații care umblă liberi pe străzile țării, au și ei ceva pe creier. Dar sunt CONTRA eutanasierii în masă, așa cum mulți vor. Atât am avut de zis. Sper să se încheie toată mascarada asta cât mai curând și sper ca acești câini să aibă o soartă demnă de o ființă, nu de criminali în serie.

Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :)

Next Browser - Aplicație performantă pentru dispozitivele cu Android

Next Browser - Aplicație performantă pentru dispozitivele cu Android

duminică, septembrie 08, 2013 4

Download-Next-Browser-for-Android-1-0

Acum câteva zile, umblând aiurea pe telefon în căutare de noi aplicații, am descărcat Go Launcher EX. Cred că știți ce aplicație e asta. E un launcher care schimbă aspectul sistemului de operare, având la dispoziție mai multe setări și mai multe teme pe placul nostru. Ei bine, echipa dezvoltatoare a creat și un browser care pentru mine s-a dovedit a fi cel mai bun. Se numește Next Browser

Înainte foloseam Dolphin Browser Mini și eram mulțumit de el până începea să dea crash fără vreun mesaj anume. Lucrul ăsta m-a enervat. Cu toate astea era cel mai bun browser în comparație cu Chrome, Opera sau Mozilla. Dar de câteva zile, Next Browser e cel mai bun browser de pe Android, în opinia mea. Are multe funcții preinstalate. Cel mai mult îmi place extensia pentru modul de noapte. Transformă paginile în culori foarte plăcute ochiului atunci când ești pe telefon noaptea. Are flash player integrat, chiar dacă Galaxy Gio al meu nu are, cel puțin pentru celelalte dispozitive e destul de bine având în vedere că dispozitivele cu Android non-Google (care nu sunt produse sub emblema Google ex: Nexus) au probleme cu flash player-ul pe Google Chrome de exemplu. Nu se închide instant. Nu consumă mult. Are funcție de căutare cu voce. Design elegant.
LINK APLICAȚIE - AICI







Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :)

Fițe, talente și figuri

Fițe, talente și figuri

sâmbătă, septembrie 07, 2013 0


wallpaper-442361

Urăsc oamenii cu fițe, talente și figuri. Urăsc oamenii care pretind a fi ceva și ei nu sunt nici pe departe... Exemplul îl am din întreaga vară. O întreagă vară cu nopți cam stresante din cauza unor tâmpiți care nu aveau ce să facă decât să mă zgârie pe creieri cu gălăgia lor.Vis-a-vis de casă e un magazin non-stop. Tot pe stradă la vreo 50 de metri mai în sus e și un club. Imaginați-vă vreo 2-3 tâmpiți venind cu muzica dată la maxim în difuzoarele mașinii și plecând cu scârțâit de roți. Vă dați seama ce coeficient de inteligență au că știu să scârțâie niște roți? Evident sunt nebuni de-o seamă cu mine (dar eu nu sunt nebun) care au mașină primită cadou și cauciucurile asigurate de mama și de tata. Deci, să le ardem oleacă, nu? Ideea e că le ard în creierii mei. Ei pretind a fi niște șmecheri, dar nu sunt nici pe departe. De fapt, a fi șmecher înseamnă pentru mine, o dată deștept și de două ori prost. Dar ei asta vor să arate. Că sunt șmecheri prin cartier umblând cu gagicile de ocazie și chirăind ca nebunii cât îi țin corzile vocale.

Cum spuneam, există și un club amplasat la demi-sol foarte enervant. Nu e noapte să nu văd duba de Poliție patrulând prin zonă cu girofarurile aprinse. Huligani și huligani există pe acolo. Vin grupuri de tineri și se fac criță de merg toți în zig-zag de parcă joacă Snake, jocul ăla popular pe telefon. Sparg sticle de asfalt, țipă, înjură vecinii și tot tacâmul, frate. Mai sunt și grupuri de idioți cu diplomă care vin cu ideea de a sparge fața cuiva, înarmați cu bâte de baseball și uneori mai bat și pe la porțile oamenilor ca niște idioți. Probabil unii dintre ei au șutit ștergătoarele și capacele de la mașina lui tata. Probabil unul dintre ei voia să o și fure, dacă vă mai aduceți aminte noaptea în care am auzit alarma la mașină.

Ăștia sunt niște oameni fără educație pe care nu îi suport și nu o voi face vreodată. Îi detest. De la ei pornesc alte generații de huligani. De unde adoptăm stilul ăsta idiot? Exemplul e cel de aseară cu suporterii unguri care au devastat terasele din centrul vechi al Bucureștiului și au aprins torțe într-un tren ce se îndrepta spre Gara de Nord. A fost un dezastru, nene. Cică să mergi la un meci de fotbal cu prietenii și te întorci acasă în cârje, sau poate mori... Tot ce se poate într-o încăierare cu proștii. Ești prins la mijloc și nu ai ce face. Jandarmii la cât sunt de amețiți că de abia fac față proștilor, tu, om nevinovat dacă ai picat la mijloc și nu ai nici un fel de implicare în eveniment, ori te pocnește un jandarm ori un ungur. Una din două. Asta s-a întâmplat pe peronul Gării de Nord.

Lumea, ușor ușor se duce naiba și devine un întreg de huligani care mișună pe străzi. Securitatea nu e ceea ce pare a fi. Cum naiba percheziționezi un om, nu găsești nimic și pe stadion aprinde torța? Cum naiba? Când o mare parte din suporteri sunt îmbrăcați de vară sau la bustul gol chiar, că deh, să își arate pătrățelele de ungur tâmpit. Nu am nimic cu ungurii, dar dacă mă strigă un ungur că sunt țigan, îl ia mama dracu cu tot cu cozonacul Kürtőskalács. (care e delicios). :)

Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :)

Câinii maidanezi umblă liberi pe străzi. A cui e vina? (UPDATE: Cont
Facebook recuperat)

Câinii maidanezi umblă liberi pe străzi. A cui e vina? (UPDATE: Cont Facebook recuperat)

miercuri, septembrie 04, 2013 30


Știu că știrea e foarte virală pe internet dar nu mă pot abține să nu îmi exprim și eu punctul de vedere cu privire la acest subiect: Câinii maidanezi.

E crunt ce se întâmplă în țara noastră, oameni buni. Dumnezeu să-l odihnească pe acel micuț de 4 ani sfâșiat de câini. Nu a avut nici o vină micuțul... Nu am căutat multe detalii despre acest caz. Simplul fapt că am auzit știrea în care spunea că un micuț de 4 ani a fost sfâșiat de o haită de câini m-a doborât.

NU ÎMI PASĂ CE CREDEȚI DESPRE CEEA CE VOI SPUNE! E PĂREREA MEA! SUNTEȚI LIBERI SĂ VI LE EXPRIMAȚI CU BUN SIMȚ!

De când cu acest caz, oamenii dau vina pe câini și pe autorități. Oameni buni, ce vină au câinii maidanezi??? Nu înțeleg de ce unii zbiară că toți câinii maidanezi ar trebui să moară în chinuri. E vina câinilor că au fost lăsați pe străzi să supraviețuiască? NU! Vina e strict a autorităților care erau prea preocupate să ne amendeze dacă nu ne sterilizăm câinii sau dacă nu le adunăm "nevoile" de pe aleile parcului. Da! Erau atât de preocupați să amendeze lumea ca să aibă de unde să se mai fure... În timp ce lumea era amendată din motive cretine, câinii maidanezi mișunau pe străzi și atacau oamenii. Și aici e vina câinilor, nu?

De ani de zile se bălmăjește pe la TV că vor face adăposturi de câini pentru toți maidanezii din țară. Există și acum adăposturi de câini dar FOARTE PUȚINE și cei responsabili cu acele adăposturi își bat joc de ei. Până și porcii au mai multă curățenie decât au câinii din adăposturile respective. RUȘINE!

Când un om joacă în picioare un câine, il lovește cu ciocanul în cap de 20-30 de ori (caz mai vechi) sau îi împușcă că au intrat pe petecul lor de teren care nu avea nici porumb plantat nici nimic, lumea sare în sus și acuză rasa umană de sălbăticie.

Când un câine sau o haită de câini sfâșie un om și moare în cele din urmă, RASA UMANĂ care era acuzată de sălbăticie, acuză câinii maidanezi de SĂLBĂTICIE! Wild vs. Wild.

Trebuie să moară oamenii, nenorociților! Trebuie să AVEȚI DOVEZI că maidanezii sfâșie oameni, ca mai apoi să căutați CICĂ soluții pentru scoaterea lor de pe străzile orașelor. ERA DE ÎNȚELES că acești câini maidanezi vor încerca să supraviețuiască cumva. Noi i-am făcut sălbatici, lăsându-i liberi pe străzi și ne mirăm de ce ne mușcă. De plăcere ne mușcă? NU! Sunt înfometați. Tu dacă ai fi câine și nu ai avea ce să mănânci, ai freca menta? Tu ca om, nu ai ce să mănânci și te duci să iei vopseaua de pe butoanele mașinăriilor numite "păcănele".

De ce dați vina pe câini mă? Voi aveți o logică în cap? Cine i-a lăsat pe străzile orașelor? Treaba asta e ca un virus. Lași un mascul și o femelă pe străzi. Se împerechează, fac pui și puii la vremea lor fac pui și tot așa. Și "virusul" evoluează și vă mirați de ce sunt atât de mulți. Dar din nou, autoritățile sunt preocupate să vadă dacă mi-am sterilizat câinele pe care îl țin în CASĂ!

Penibil a fost faptul că primăriile au fost preocupate acum câțiva ani să pună cip-uri la urechile câinilor ca să fie identificați că poate pleacă dintr-un oraș în altul și na... a trecut granița. :)) ATÂT! Pe ei îi interesa ca maidanezii din București să rămână acolo. Dacă cei din Craiova detectează un câine din București să fie nevoiți să îl transfere înapoi la domiciliu. Domiciliul fiind peste tot.

Uităm cât ne ajută câinii în detectarea drogurilor. Fără ei traficul de droguri și alte tipuri de trafic ar fi în mare desfășurare. Nu că nu ar fi că deh, corupția e la modă, dar în cazul celor curați, câinii își fac treaba. Dar veți spune: Păi ăia sunt de rasă. Da mă, sunt de rasă. Așa și? Dacă e maidanez nu e tot patruped? Nu e ființă? Treaba asta cu: Nu vreau să adoptez câine maidanez că nu e de rasă, e RASISM curat. Ca prin anii 60 când albii jucau în picioare negrii, așa și în cazul câinilor. Uităm de câinii care ajută persoanele fără vedere. Uităm de câinii MAIDANEZI chiar, care ne apără în propria curte de vreun nemernic ce încearcă să-ți ia viața. Și totuși, acum câinii sunt de vină. NU! AUTORITĂȚILE! AUTORITĂȚILE ERAU SIGURE CĂ LUCRUL ĂSTA ERA PE CALE SĂ SE ÎNTÂMPLE, dar cui i-a păsat?

Americanii ne-au luat-o înainte! De ceva timp copiam ce vedeam la americani, fix ce nu era util. Acum când avem nevoie de Poliția Animalelor și adăposturi de calitate, nu ne mai luăm după americani. Nu! Acum lumea strigă că vor să fie eutanasiați. Bravo mă! Atunci și oamenii care dau în cap pentru același lucru, mâncarea, să fie eutanasiați, nu? Adică, știm un lucru, nu recidivează acel om. Ne-am construit propria junglă de câini maidanezi și ne mirăm de ce suntem mușcați. Ce naiba...

Ce dracu e cu lumea asta? Țăcănită rău, domne!

UPDATE: Contul Facebook e suspendat. În timp ce distribuiam articolul prin grupurile Facebook, mă trezesc deconectat. Mă conectez și uite ce primesc: AICI. Se pare că Facebook nu îmi respectă opinia scrisă în acest articol. E prima oară când mi se întâmplă asta. Interesant!

UPDATE 2: Am trecut printr-o procedură de recunoaștere a prietenilor prin 5 poze și mi-am schimbat parola. Mi-am recuperat contul! Epaaa!!! Facebook, tot neserios ești!

Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :)

Săptămâna asta îi ascult pe cei de la Bastille

Săptămâna asta îi ascult pe cei de la Bastille

miercuri, septembrie 04, 2013 7


De vreo 2-3 zile nu mă satur să ascult albumul unei trupe britanice. La prima vedere, numele pare franțuzesc dar trupa e de fapt britanică. Se numește Bastille. Îmi place stilul lor de muzică și îmi redă o stare diferită față de celelalte trupe cum ar fi cei de la The Script sau Maroon 5.

Acum aproape 2 săptămâni, am recomandat muzica lui Damien Rice. Se pare că unora le-a plăcut. După ziua de ieri, zi în care am aflat vestea proastă că nu am promovat examenul de bacalaureat nici în a II-a sesiune, astăzi m-am baricadat în casă de frigul ce zace afară și de ploaia sâcâitoare. Asta e. Nu am promovat examenul maturității. Biologia nu ține cu mine. Cuvintele alea pompoase și științifice mi-au dat bătăi de cap și în prima și în a doua sesiune. Găsirea unui job pe placul meu e la fel de grea și cu diplomă și fără. Pe angajator îl interesează experiența ta, chiar dacă  în diploma de bacalaureat nu se vede. Pentru un job în IT, diploma de bacalaureat e practic inutilă. Ce legătură are biologia cu o placă video, de exemplu? Niciuna. Ăsta e sistemul de învățământ iar Ministerul crede că dacă ești la profil de mate-info, biologia, chimia sau fizica ajută enorm într-o carieră de programator sau în general, carieră în domeniul IT. Dar nu mai blamez pe nimeni că îmi săriți în cap. Până la anul am destul timp să memorez ca un papagal verde, toate cuvintele alea pompoase și enervante. Planuri pe toamnă am, dar asta voi discuta într-un alt articol.

Azi vă las în compania acestei trupe, Bastille. Pun 3 melodii, iar dacă vă plac, căutați albumul. Mie îmi plac la nebunie și nu mă satur să-i ascult. :D

















Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :)

Halo 4 - Cel mai plictisitor film

Halo 4 - Cel mai plictisitor film

marți, septembrie 03, 2013 4

Halo4

Aseară mi-am pierdut timpul. Nu benoclându-mă la tavan, ci vizionând un film. Nu am crezut că o să am ocazia să iau țeapă în halul ăsta. Pasionații de jocuri au auzit cu siguranță și poate au și jucat, Halo 4 pe console pentru că pe PC nu e disponibil. Ei bine, eu știam că e și filmul. L-am descărcat și l-am pus pe TV să îl văd împreună cu familia. Penibil a fost momentul când le-am zis că e bestial, că e de acțiune și toate cele.

Halo 4: Forward Unto Dawn a fost cel mai plictisitor film pentru mine. Și nu doar pentru mine. Ai mei deja căscau după 30 de minute de când am pornit filmul. Scene instante care nu au legătură cu firul poveștii, arătând imagini la începutul filmului ce urmau să fie la sfârșit... Aiurea. Povestea e tracasantă că am priceput tot și cam nimic. Totul se petrece într-un loc, nu chiar totul, dar 80% din film e numai într-o clădire. Povestea se referă la o Academie Spațială bla bla care se pregăteau pentru războiul cu insurgenții. Fiecare dintre cei înscriși erau copii unor generali, coloneli și alte funcții pompoase, sau copii unor foști soldați. Filmul ține o oră și 30 de minute. O oră din film e plictisitor de tot. "Acțiunea" constă în antrenamentele celor din Academie, antrenamente tâmpite cum e la paintball. Nu există război cu insurgenții. Nici nu știu ce naibii să zic despre filmul ăsta. Personajul principal pe care îl așteptam să fie prezent în marea parte a filmului adică Master Chief (din poza de mai sus), a apărut în ultimile 30 de minute oferind o acțiune seacă rău de tot. Nu știu de ce filmul ăsta e lăudat dar mi-am pierdut timpul și mi-am plictisit rău și părinții încât le-am oferit un film cu rol de pastilă de adormit.

Filmul are o notă de 6,9 pe IMDB. Nu merită nici nota 5. Pentru mine e un film de nota 2 cu indulgență. Indulgența constă în efectele frumos realizate care au fost de calitate și nu folosite anapoda cum fac alți amatori de filme SF.

NU recomand un astfel de film. Probabil alții vor comenta că filmul e genial sau poate alții vor fi de acord cu mine. Dacă nu mă credeți, vă invit să-l vizionați și să reveniți cu o părere.

Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :)

Prima zi de toamnă

Prima zi de toamnă

duminică, septembrie 01, 2013 10


Iată că vara s-a dus. Repede, ce-i drept. A fost o vară interesantă, zbuciumată și plină de aventuri pentru mine. Am avut parte de lecții de viață, sfaturi, concluzii și toate cele. Și sincer, îmi sunt utile toate cele învățate pe durata verii. Nu am fost la mare că deh, nu-mi permite cașcavalul, dar am fost pe la iarbă verde și a fost relaxant în totalitate.

Astăzi, e prima zi de toamnă. Practic e cam vara, calendaristic e toamna. De vreo 2 ani am realizat că anotimpurile s-au cam decalat. Toamna vine mai târziu, iarna la fel și restul anotimpurilor la fel. Dar ce contează? Contează să te bucuri din plin de frumusețile fiecărui anotimp. Să trăiești împreună cu natura și să lași în urmă grijile, stresul, nervii și toți factorii negativi.

Toamna e un anotimp... leneș aș putea spune. Probabil asta se datorează asteniei care ne învăluie în fiecare anotimp în parte. Acum, urmează astenia de toamnă, cu stări nasoale, nevoie de mult somn, odihnă. Mi-a fost dor să mă trezesc dimineața și să simt acel aer rece cum se așează pe pielea mea de mi se zbârlește părul pe mine. Îmi e dor de diminețile când mă îndreptam spre școală/liceu și vântul adia ușor și frunzele uscate din copaci erau luate pe sus. Acel sunet specific frunzelor ce se târau pe asfalt și ajungeau să zboare și să se simtă la înălțime pentru ultima dată, așa cum erau în copaci. Acele culori specifice toamnei mi le și imaginez acum... În timp ce scriu acest articol, privesc un videoclip cu momente ale anotimpului din natură, împreună cu o melodie de fundal integrată, perfectă pentru un astfel de anotimp, zic eu.

Acum vă las în compania unui videoclip frumos cu o melodie frumoasă. Întrebare: Bucuroși că a venit toamna?






Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :)

Recent Articles