Ce înseamnă Made in PRC ?

Ce înseamnă Made in PRC? 

Asta a fost dilema mea acum o săptămână și ceva, când am fost cu o prietenă de familie să-și cumpere un storcător de fructe din Carrefour. Avea anumite criterii în minte: puterea, cantitatea de suc finală, reputația brandului și mai ales, locul de fabricare.

A chemat un angajat de acolo și ne-a explicat fel și fel de chestii. Că brand-ul ăsta îl recomandă, ba pe ăsta sau ailalt și tot așa. Am stat vreo 3 ore ca femeia asta să-și aleagă naibii produsul. Înainte de toate astea, ne-am lovit de un storcător ce scria la locul fabricării Made in PRC . 

Ce-o însemna chestia asta, oare? Nimeni nu știa (inclusiv eu), dar m-am gândit să-mi folosesc naibii internetul de pe telefon și să dau un "sărci" pe Goagăl să văd cum stă treaba. Mă gândeam la arabi, ceva ruși, dar am avut surpriza să constat că respectivul dispozitiv electronic era o chinezărie curată. Da! Made in China se mai scrie și Made in PRC .

Dar ce înseamnă PRC ?

PRC înseamnă Peoples Republic of China, în română fiind Republica Populară Chineză. Deci, PRC rezultă o chinezărie sub alt nume. Din câte știu, China e împărțită în două, PRC și ROC (Republic of China, adică Taiwan)

Ciudată istoria chinezilor, dar se pare că am aflat și eu un lucru nou. PRC și ROC pe lângă clasica etichetă cu "Made in China" sunt tot chinezării, dar diferite provincii.

Voi v-ați lovit de o astfel de etichetă? Ați știut proveniența?

Povestea unui simplu taximetrist

Vă prezint povestea unui simplu taximetrist întâlnit acum câteva zile

Acum vreo două zile am fost la Dedeman cu o prietenă de familie. Voia să-și ia masă de călcat. După ce a cumpărat-o, am ieșit din magazin și ne-am uitat după taxi-uri. Singura stație de taxi-uri era la 100 de metri, în parcarea hipermarket-ului Cora. Ne-am dus acolo. Masa de călcat era prea lungă pentru a fi băgată cu ușurință în portbagajului mașinii, o Daewoo Cielo, așa că am băgat-o pe bancheta din spate, iar eu am stat în față.

La volan era un taximetrist rareori întâlnit. Foarte politicos și cu o vârstă respectabilă. În comparație cu ceilalți taximetriști, deseori plini de ei, ce merg cu viteză și-ți mai bagă și manele, deși nu te întreabă dacă suporți genul ăla de muzică sau dacă vrei să asculți muzică în momentul ăla, acesta era diferit. Diferit și cu o poveste.

Am pornit la drum. În timp ce taximetristul se îndrepta spre ieșirea din parcare, am sesizat că are o manetă ieșită din comun. Mintea mi-a sărit direct la faptul că are cutie hidramată, dar am întrebat:

Eu: - Cu maneta asta schimbați vitezele? Adică.. aveți cutie hidramată?
Taximetristul: - Nu, tată! Era bine dacă aveam așa ceva, dar e Cielo dă-o naibii.

Nu știu de unde am scos-o pe asta cu cutia hidramată pe un Daewoo Cielo, dar am zis-o. :))
Taximetristul continuă discuția, spunând:

- Uite... Când trag de maneta asta pun frână. 

M-am uitat acolo să văd cum funcționează sistemul și i-am zărit picioarele. Nu arătau normal, se vedea că are probleme.. Atunci mi-a spus întreaga poveste.

Eram pe trotuar.. În '77. Mai aveam 25-30 de metri până la poarta casei. Un polițist cu elevul în examen au intrat cu mașina pe trotuar și au dat peste mine. Mi-au zdrobit picioarele. Unul mi l-a tăiat că era zdrobit rău de tot, celălalt s-a putut salva cât de cât. Ce să fac? Cu o pensie de 400 de lei de abia ajunge să plătesc regia. M-am dus să-mi bag pensia de handicap, dar mi s-a spus că nu-s handicapat pentru că port proteză. Asta e țara.. nenorociți.

Și l-am întrebat dacă cei vinovați au fost pedepsiți, dar am rămas șocat... Mi-a spus că Ceaușescu dăduse un decret, iar ei nu se încadrau în acel decret, astfel că au scăpat basma curată. Nu am cerut detalii.. Omul și-a spus povestea de unul singur. S-a văzut că chiar și după clipele grele prin care a trecut, a rămas o fire sociabilă, ca drept dovadă că a comunicat cu noi până la destinație.

A fost cea mai lungă discuție purtată vreodată cu un taximetrist, dar o discuție ce conținea o doză de tristețe... Omul era puternic. S-a văzut. Cu tot cu necazul lui, nu s-a lăsat bătut și s-a angajat ca taximetrist. Ăsta da motiv să lupți orice ar fi.

Aceasta a fost povestea unui simplu taximetrist. O poveste reală, nicidecum o ficțiune.

OneDrive, Google Drive sau Dropbox?

OneDrive, Google Drive și Dropbox sunt cele mai mari servicii de cloud computing la ora actuală. Cel puțin așa cred eu. Am aflat că am primit bonusul de 100 de GB pe OneDrive (vechiul SkyDrive), serviciul cloud al celor de la Microsoft. Am dat un share (de bucurie), iar discuțiile nu au intârziat să apară.

Discuțiile se bazau pe utilitatea serviciilor de cloud computing. În opinia mea, cred că aceste servicii sunt utile pentru stocarea unor date mai puțin stufoase. Ex: poze, documente, adică fișiere cu dimensiuni reduse. Pentru muzică, filme și mai știu eu ce, e de preferat un HDD. 

Avantajele și dezavantajele unui serviciu de cloud computing

Avantajul cel mai mare al unui serviciu de stocare online (cloud computing) este portabilitatea. Nu e un termen prea adecvat, dar așa numesc eu fenomenul ăsta. Poți avea la dispoziție fișierele stocate online, oriunde ai la îndemână un calculator, o tabletă sau smartphone echipat cu internet (date mobile sau Wi-Fi).

Un alt avantaj este prețul, adică gratuit. Evident, dacă vrei mai multă stocare trebuie să plătești.

Dezavantajul unui serviciu de cloud computing este disponibilitatea. Nu poți știi când se va închide, riscul fiind pierderea datelor. Chiar și așa, simt o oarecare siguranță când vine vorba de Google Drive și One Drive, fiind servicii performante ce nu se bazează pe file-sharing în general. Astea două servicii de stocare online îmi oferă o siguranță că nu se vor închide prea curând, fiind legate la diferite aplicații, dar și dezvoltate de companii de top.

OneDrive folosesc pentru stocarea de poze, documente și ceva jocuri pentru emulatoare Nintendo, jocuri ce le joc pe telefon. Fiind utilizator de Windows Phone, am funcția implicită de backup la poze imediat ce au fost făcute, astfel că după ce am făcut poza o și încarcă pe OneDrive, evident, dacă am internetul activat. 

Google Drive folosesc doar prin intermediul blogului, adică stochez pozele din articole pe contul de stocare online.

Mai folosesc și DropBox de câteva zile pentru găzduirea fișierelor CSS (Cascading Style Sheet), dar și a fișierelor Javascript și imaginilor (background și diferite iconițe).

Evan Punkt spunea de MEGA, serviciul de file-sharing al lui Kim Dotcom (fondatorul Megaupload). Nu risc să stochez ceva pe acolo. Totul datorită fondatorului ce a avut probleme cu legea acum vreo 2-3 ani. Și chiar și așa, el nu se lasă în a oferi servicii de cloud computing sau mai bine zis, file-sharing. MEGA se ocupă mai mult cu file-sharing, deci e un risc să pierzi datele într-o zi, că doar lumea-și stochează piraterii pe acolo.

În încheiere, vă întreb pe voi: Ce serviciu de cloud computing folosiți?

Carrefour și influența asupra clienților

Acum o lună și ceva am fost la cumpărături cu părinții prin hypermarket-ul Carrefour. În Drobeta Turnu Severin, Carrefour mi se pare cel mai "dotat", urmat apoi de vecinul Lidl. Kaufland și Penny mi se par o porcărie, ca drept dovadă că Penny și-a luat zborul.

Toate bune și frumoase. Îmi place să-mi clătesc ochii pe la raioane. Ba chiar era ceva nou. Domnișoare îmbrăcate în vrăjitoare, băieți ce reprezentau mascota unui produs sub forma unui urs și fel și fel de chestii plăcute ochiului.

Ajungem la raionul cu ulei. Cu vreo 10 metri înainte, era o tipă ce împărțea pliante din astea. Erau de la Maggi sau ceva de genul. Promoția era că dacă cumperi o pungă de vegeta, ai șansa să primești o sticlă de Pepsi la 1,5 L și nu mai știu ce. O porcărie în opinia mea. Interesant a fost faptul că lângă era o doamnă și îi spune mamei: - Și așa cumpărați vegeta! Culmea se face că mama nu mai cumpără așa ceva de ceva timp. E produs chimic curat. În fine.

Mai facem cumpărături și spre final ajungem la spray-uri, pastă de dinți etc. Vorbeam cu tata ce pastă de dinți aveam acasă. :)) Tot timpul uităm, dar s-a nimerit să cumpărăm același model. Nu luăm bine produsul de la raion că apare o altă tipă ce lucra la Carrefour împreună cu... doamna aia de era sigură că mama va cumpăra vegeta. Totul începe ceva de genul:

Promoter Carrefour:- Bună ziua! Ați cumpărat pastă de dinți? (În gândul meu: - Nu, bomboane mentolate! În același timp Doamna "Vegeta" ne făcea poze. Aprobare? Dacă voiam să fac eu săreau în sus că n-am aprobare)
Tata spune: - Da, am cumpărat.
Doamna "Vegeta": - De care? (În gândul meu: - Din aia mentolată!)
Tata i-a arătat de care, dar Doamna "Vegeta": - Avem o promoție și puteți câștiga o tabletă dacă luați pastă de dinți din asta (în același timp arătându-ne produsul. era mai ieftin cu 1 leu).
Tata: - Am luat deja!
Doamna "Vegeta": - Păi nu mai bine vă băgați la promoție și luați și o pastă de dinți mai ieftină care vă albește dinții într-o săptămână? Puteți câștiga o tabletă!

Era enervant. Am plecat și tata "a lăsat-o în aer", auzindu-i tonul de om ofticat, spunându-i colegei: - Uite bă și tu! Îi dau pastă de dinți și promoție și nu vrea. Doamne ce oameni!

E suficient că ei abordează fel și fel de promoții de ordin psihologic care să te facă să cumperi multe produse, doar pentru o ofertă tâmpită, o promoție măsluită. Mi se pare o tehnică de marketing ce depășește cotele bunului simț. Clientul nu trebuie să fie influențat în deciziile de cumpărare niciodată. Mi se pare un fel de... abuz. Să te abordeze cineva și să-ți spună să cumperi produsul X că are promoție...

Voi ce părere aveți, dragi cititori? Ați avut experiențe de genul la cumpărături? Scrieți-le într-un comentariu. :)




sursa foto: google.ro

Iarna și-a intrat în drepturi

Încep să nu mai înțeleg chestiile alea cu toamnă/iarnă/primăvară/vară calendaristică. Totul e decalat. În 2013, iarna a fost la începutul anului. La sfârșitul anului parcă era primăvara. Anormal, zic eu. Dar nu ai cum să te împotrivești naturii, nu? 

Suntem în ianuarie 2014. Început de an. Probabil și asta va fi cea mai rece perioadă, urmând mai târziu, o iarnă calendaristică anormal de călduroasă. Planeta asta se duce. Încetul... cu încetul. Nu zic eu, ci perioadele astea anormale de căldură în iarnă.

De două zile ninge în Drobeta Turnu Severin. Mi-aș fi dorit să ningă de sărbători, în special de Crăciun. Nu a fost să fie. Și acum sunt ceva mai bucuros că văd zăpadă. Dar e frig. Al naibii de frig. Înainte să se așeze prima pătură de nea, cu o zi în urmă erau 11 grade, apoi vreo -2/-3. 

Autoritățile "încearcă" să facă față problemelor de pe autostrăzi și de pe drumurile locale... Viscol și iar viscol. La mine în oraș nu a fost viscol, deși eram în cod portocaliu ieri. Acum suntem în cod galben. 

Și totuși, aseară am făcut primul bulgăre de zăpadă pe anul ăsta. Adică... un fel de bulgăre pentru că zăpada e "făinoasă" și nu se leagă atunci când strângi să-l faci. În momentul ăla, mi-au înghețat mâinile... Nu mai suportaaaam. Era așa receee... În momentul ăla mă gândeam la accidentul aviatic și la condițiile muuuult mai aspre față de frigul ce mi l-a oferit o bucată banală de zăpadă...

La TV e o nebunie mare cu tragedia aviatică, dar și cu drumurile înzăpezite. Așa-i iarna la români. 

Pe final vă las câteva poze din Severin.

Vreme neobişnuită şi lipsă de inspiraţie

Suntem în luna ianuarie, anul 2014. Calendaristic e iarna, dar e neobişnuit de cald. Zilele trecute a fost soare, aer curat şi atmosfera ca de primăvară. Ghioceii înfloresc, deşi nu-i încă vremea lor. Am văzut la TV cum cei bătrăni din zona rurală erau uimiţi de vremea asta. N-au mai văzut aşa ceva. Sincer, nici eu nu am întâlnit o iarnă călduroasă. Îmi aduc aminte iernile grele, dar nu-mi aduc aminte de vreo iarnă în care să fie temperaturi de primăvară... E ciudat, nu?

În anii trecuţi, oamenii de ştiinţă vorbeau de încălzirea globală. Ei bine, astăzi am aflat de la ştiri, că prin anul 2020, clima din Europa va fi ca cea din Siberia. Păi, în cazul ăsta sună destul de nasol. Ar însemna ger şi temperaturi polare. Cam aşa e acum şi prin New York. Frig, nămeţi şi drumuri blocate. O iarnă neaşteptat de dură pentru locuitorii New York-ului. Mă sperie vremea asta... Natura asta... cu puterile ei neobişnuite şi necunoscute pe deplin, de noi, locuitorii planetei ăsteia. 

Acum, stau şi tastez în acest articol cu o lipsă de inspiraţie... Scriu de plăcere, dar nimic relevant. Aş vrea să mă hrănesc cu inspiraţie... Dimineaţa la micul dejun să mănânc inspiraţie şi după să beau inspiraţie ca să-mi hidratez gândurile. Ce aiurea mă simt acum. Probabil, datorită ploii dese şi mărunte de acum, ce udă străzile oraşului..

Aseară v-am întrebat pe voi, cititorii blogului, ce subiecte aţi dori să abordez în viitoarele articole. Cineva mi-a răspuns şi mi-a dat o idee foarte interesantă. Ameţit fiind, la fel ca acum, am dus o muncă de lămurire asupra unui singur cuvânt. Până la urmă am înţeles, iar acum mă gândesc (cu greu), cum aş interpreta acel subiect... E ceva de gândit, cred eu. Care e sugestia? Cum ar arăta viitorul dacă blogul tău (după ce ai muri) ar fi scris de o hologramă-clonă ce nutreşte identitate?

În încheierea acestui articol plictisitor, plin de lene, vă întreb pe voi, cititorii blogului, din nou (nu de alta, dar pe blog am mai mulţi cititori decât pe pagina de Facebook a blogului): Ce subiecte aţi dori să abordez în viitoarele articole?