Recomand noi articole de pe blogurile pe care le citesc!

M-am gândit și știu că m-am gândit bine să scriu un nou articol în care să recomand câte un articol de pe unele din blogurile pe care le citesc. Am mai scris un astfel de articol acum 2 săptămâni parcă, dar cred că voi obișnui să scriu o dată pe săptămână un articol în care recomand articole de pe alte bloguri preferate dar și bloguri noi pe care le-am descoperit și pe care le urmăresc. Let's start!

PISHKY și-a găsit dragostea adevărată!

Da! Vedeți bine! Și-a găsit dragostea adevărată, însă atunci când veți intra pe articolul original veți constata că nu e ceea ce credeți. Pot spune (dacă greșesc să mă corectezi, Pishky) că e îndrăgostită lulea și că a fost ceva la prima vedere! E drăguț, finuț și simpatic și nu mai poate de dragul lui. Compania lui o fascinează. Hmm! Fierbe răbdarea în voi? Citiți-i articolul și veți vedea despre ce e vorba! :D. Eu unul am crezut un lucru și m-am pomenit că e un alt lucru. Nu știu ce bănuiți voi, dar eu am bănuit prost. :))

Spanac ne întreabă: Până în ce punct ne bucurăm de răul altuia?

Cred că multă lume e la curent cu decesul mamei lui Șerban Huidu. Imediat cum populația a primit vestea de la TV au început injuriile la adresa lui Huidu. Nu-l suport pe Huidu ca om în general. Multă lume nu îl suportă. Nu contest că are și o latură bună dar când apare pe la TV e cam enervant și antipatic. Nu-l suport pentru momentul lui de inconștiență atunci când s-a întâmplat să omoare 3 oameni. Nu a fost ceva premeditat...dar trebuia să respecte niște reguli de circulație. Totuși, cât de rău ar fi un om, asta nu înseamnă să te bucuri de răul altuia. Mulți tâmpiți se bucură de tragedia prin care trece și Șerban Huidu acum. De ce nu îl susținem totuși? De ce aruncăm cu pietre în el, în timp ce el își plânge mama fiind nevoit să o conducă pe ultimul drum? Vă invit să citiți ce are de zis și Spanac.

Blogul lui Oli: Rămas bun...

Articolul ei nu are nevoie de un comentariu suplimentar. Cert e că așa gândesc și eu. De fapt, mai știi când îmi spuneai într-un articol de-al meu că mințile geniale gândesc la fel? :)) Vă atașez o mică descriere și dacă vă tentează dați click pe titlul de mai sus și citiți tot. :)

E greu sa-ti iei ramas bun. Intotdeauna va fi. Mai ales daca nu vrei asta dar e absolut necesar.

Recunosc, mi-e greu. Dar stii cum ? De fapt.. sigur stii. Pentru ca stiu ca si tu simti la fel. Cum sa lasi o persoana draga sa plece din viata ta ?

Ti-e greu si doare pentru ca odata cu plecarea ia si o parte din tine. Amintiri,momente placute sau mai putin placute.Pur si simplu .. nu ai stare. Simti cum te pierzi si incerci sa nu fii trist pentru ca e ceva natural. Nu e prima oara dar parca doare din ce in ce mai tare de fiecare data.

Și acum recomand 2 bloguri noi!

Journey through my camera lens și ~5:00 AM~