Ieri seară m-am gândit să mă duc la o plimbare prin parc. Am vrut să mă relaxez, să mă detașez puțin de mediul online și să mai respir și eu aer curat. Zis și făcut. M-am îmbrăcat și am ieșit pe ușă îndreptându-mă ușor ușor spre parc. Mă gândeam să mă duc la fântâna cinetică din oraș, dar cum ora la care plecasem era fix ora când mii de oameni se strâng în același loc în căutarea aerului curat și răcoros m-am gândit să mai avansez către o altă destinație, ceva mai jos de părculețul cu fântâna.
Acum...până să ajung eu la locul propus de mine am avut parte de un noroc și de un ghinion.
Ghinionul? Am realizat că am luat tricoul pe dos. Un tricou gri polo, care nu avea mari diferențe între față și dos. Daaa! Funny as hell. :))
Norocul? Pe unde mergeam nu era lumeee. Oare fugea lumea de mine? Interesant e că totuși când traversam pe la trecerea de pietoni mi s-a lăsat prioritatea de a traversa. Hmm! Din cauza tricoului? Când îl port pe față nu prea am eu norocul ăsta.
Între timp, mergând eu grăbit deja, că doar realizasem un aspect înfiorător la vestimentația mea, îl sun pe prietenul meu cel mai bun să îl chem la palavrageală prin portul orașului. Îi spun pățania...iar prima întrebare primită de la el a fost:
- Ce dracu e cu tine mă?
- Nu știu mă! Hai că te aștept aici în parc. Mă duc sub un pom să îmi schimb tricoul pe față. :))
Da! Ați văzut bine! Am găsit un pom înaalt și des și mi-am schimbat tricoul. Interesant a fost că atunci când mi-am dat jos tricoul, l-am dat pe dos.. Logic era să îl fi dat pe față dacă era pe dos... Daaamn! Și de atunci dilema zilei a fost: Pe dos sau pe față? În fine...până la urmă m-am uitat naibii atent la tricou și era pe față! Hallelujaaaaa!!!
Asta a fost pățania unui om bătut de soare... Și logic că dau vina pe soare, atâta timp cât ăsta e subiectul viral de mai mult de o lună: Canicula.
Și am realizat ieri când m-am dus înspre casă că e cel mai nasol să te duci într-un parc unde dorești liniște și răcoare, dar ai parte doar de răcoare că liniștea e pur și simplu spulberată de sutele de copii care țipă și aleargă pe acolo. Eu am stat în port până s-a întunecat. Mă gândeam să rămân să văd Perseidele pentru că zona era perfectă, dar prietenul nu mai putea sta așa că am plecat și eu.
Perseidele sunt și în noaptea asta dar nu știu dacă apuc eu să le văd. Chiar... cine și-a petrecut noaptea cu ochii pe cer vizionând Perseidele???
2 comentarii
Scrie un comentariu.....:))))
RăspundeExact!
RăspundeEmoticonEmoticon