Ieri seară am tras o vizită pe la Lidl, să mai cumpăr cu părinții câte ceva printre care și biscuiții mei preferați "Sondey", cine merge pe la Lidl și îi plac dulciurile sigur au dat de acești biscuiți, întotdeauna proaspeți și foarte gustoși! Asta e calitatea nemțească!
De ceva timp, din câte am înțeles de la tata, lunea și joia vin fel și fel de produse textile, de lanterne cu dinam, pompe, truse de mecanic și fel și fel de chestii utile la casa omului..nu contest asta...
Însă, când am văzut oamenii ce disperați sunt după niște lucruri aparent banale la o reducere de 20-30% mă cam bufnește râsul. Adică, ok...reducere...Dar una e să te bați cu un om pe niște covorașe de baie la reducere și alta e să te bați pe un aliment super scump și extra sănătos care era la reducere. În cazul de aseară, 2 oameni se certau..bărbat și femeie, femeia acuzând-ul că i-a luat preșul de sub nas și că trebuia să o lase să își aleagă....Bărbatul, calm din fire a chemat-o politicos înapoi și i-a arătat că s-a consumat degeaba, pentru că aceleași tipuri de covoare cu aceeași mărime sau ce pana mea de moft avea, existau într-o cutie plină. Ce m-a deranjat a fost faptul că era muultă lume la aceste raioane, și dacă vroiai doar să te orientezi, trecând cu căruciorul de cumpărături era imposibil! Erau alte cărucioare plus oameni care răsfirau și rupeau cutii și cutii în căutarea bluzei perfecte ca mărime sau altă culoare... A fost o disperare totală, și totuși nu înțeleg pentru ce? Pentru niște chinezării de lucruri care nu te țin cine știe ce, pentru niște bluze subțiri care erau supraelastice, din material textil de proastă calitate și nu numai...
E exact ca în filmul de comedie "Confessions of a shopaholic" ( Mă dau în vânt după cumpărături ), unde Rebeca Bloomwood ( Isla Fisher ) era înnebunită după cumpărături de-adreptul. Până la urmă, cu greu decide să facă ceva economii, rezumându-se la cumpărături cu produse la reducere. Printre unele produse se aflau și niște mânuși din cașmir care le văzuse ea și erau cam scumpe, însă de data aceasta erau la reducere...O prietenă i-a spus că nu tot ce e la reducere are și aceeași calitate, iar când Rebeca s-a uitat la etichetă...nu erau din cașmir ci dintr-un alt material de proastă calitate. Deci oameni buni, nu tot ce e la reducere înseamnă că are aceeași calitate ca produsul fără reducere! Sunt niște tehnici de marketing aici, așa că nu vă lăsați păcăliți!
Poza cu "bazarul" Lidl
7 comentarii
Scrie un comentariunu stiam ca si la lidl se fac reduceri de astea, de pacaleala...este adevarat, nu obisnuisc sa cumpar din aceste locuri. dar, inca o data poti sa vezi cum e romanul, cumpara si ce nu are nevoie, pentru ca e la reducere :))
RăspundeUite că se fac și din astea! :)) Cel mai tare a fost că, deși nu aveau loc, își luau preșurile, și le puneau peste lăzile frigorifice ca să le apuce bine...adică frate...cumpărase o femeie cât pentru un hotel...pentru fiecare baie în parte cred :))
Răspundepffff și pe aici se fac reduceri :)) dar nu se prea înghesuie lumea :)) pentru că pe la noi se cumpără când apar.. dar na.. noi suntem mai civilizați.. nu ca voi :))!
RăspundeLa noi când sunt reduceri mai sunt doar câteva produse... foarte rar sunt ceva mai multe...
Păi ieri a fost luni! Deci "Bazar Day". Cu siguranță astăzi dacă dau o raită la Lidl e pustiu ca de obicei...Cred că o să organizezeze Lidl mai des astfel de reduceri, că e spre câștigul lor :))
Răspundedatorita disperari si lipsei unei sperante de un viitor mai bun oameni mai au putin si se transforma in animale,totusi sa nu jignesc animalele...trista situatie.
RăspundeE de plâns ce se întâmpla cu oamenii aceştia, nici nu vă daţi seama la ce umilinţe sunt supuşi! Lipsa de educaţie şi disperarea (cum bine spune Bucur) îi face să reacţioneze aşa.
Răspundenoile tendinte in marketing :))
RăspundeEmoticonEmoticon