Statistică & Promovare


Bloguri, Bloggeri si Cititori
Se afișează postările cu eticheta cartea bunelor maniere. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cartea bunelor maniere. Afișați toate postările
Au cam dispărut bunele maniere - partea a 2-a

Au cam dispărut bunele maniere - partea a 2-a

marți, august 27, 2013 18

i_thank_you

Exact! Partea a 2-a. Prima parte am scris-o acum aproape 3 luni, când vorbeam despre persoanele care nu dețin o doză de maniere în ei. Cucu bun simț. Atunci nu aveam exemple, dar astăzi am chiar 2 exemple cu specimene de-a dreptul nesimțite care există în societatea asta, și care ne critică pe noi cei tineri că nu suntem manierați, că nu avem bun simț și altele...

Să încep cu primul specimen pe care l-am zărit acum câteva ore în oraș, fiind plecat să plătesc o rată. Mergeam liniștit, eram pe gânduri. Vremea era frumoasă și îmi era drag să mă plimb dar totuși lene. Deodată pe trotuarul unde mergeam și eu, îmi apare în față un bărbat de vreo 50 de ani cu o plasă în mână și cu cealaltă mână în... nas. Da băi nene. În public, l-a găsit scormonitul în nas cu o poftă de nedescris. Se putea descrie oftica pe fața lui că nu reușea să scoată la suprafață "aurul" din Roșia Montana. Cum a scos "aurul din munte" se uita la el de parcă voia să îi fie prieten... Bine că nu l-a făcut minge să șuteze fix în părul cuiva... Serios acum, exagerez când spun că acest bărbat era nesimțit? Deci eu v-am făcut să vă imaginați întreaga operațiune dar credeți-mă că ceea ce am văzut era scârbos în draci.. Lărgise dracu nara, parcă voia să ajungă la creier...

Specimenul numărul 2. Acum câteva zile eram cu mama prin oraș și tocmai ce ne întorceam acasă pentru că fusesem într-o vizită. Era întunecat deja.. cred că în jur de 22. Mergem ce mergem și zăresc un tip mai grăsuț alergând ca nebunu' pe trotuar... Între timp, mai era un om mai în vârstă cu un telefon în mână care era de fapt al tipului. Ce se întâmplase? Păi, tipul își pierduse 200 de lei dar îi picase și telefonul. Până să își găsească ăla rapid cei 200 de lei, omul în vârstă i-a ținut telefonul. Între timp, își recuperează ăla banii (noroc că nu i-a găsit altul) și aleargă spre omul cu telefonul... I-a luat telefonul din mână și și-a continuat alergarea. Nici mulțumesc nu a spus... Ironic din partea celui bătrân că a strigat la el: - Mulțumesc! :))

Ce pot să zic... nesimțire totală în lumea asta. Plin de oameni fără maniere care preiau exemplele de la oamenii care se calcă în picioare pentru un kilogram de făină, zahăr și un litru de ulei, toate cu scopul de a "cumpăra" votul lor. Și cel mai tare e atunci când îți dai seama că acea persoană e nemanierată pentru că făcându-i observație cu ceva ce nu ar fi frumos să facă, sare ca ars.

De ce nu se bagă în învățământ "Cartea bunelor maniere"? Ar fi cea mai bună idee ca elevii să fie deja manierați de la o vârstă fragedă, lucru benefic pentru societatea de astăzi. Dar în clasele primare, bunele maniere constă în lovirea elevului cu arătătorul peste palmă de vreo 3-4 ori. Oare acei dascăli au citit în cartea bunelor maniere că pentru a maniera un elev necesită violență? Deja întru în alt subiect și mă enervez. :))

Întrebare. Cum ar putea cei nemanierați să fie manierați?
Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te prin e-mail în widget-ul din dreapta de pe blog pentru a fi la curent cu noile articole. Dacă apreciezi blogul, gâdilă butonul de "Like" pe Facebook din widget-ul din dreapta. Thanks! Te mai aștept pe blog! - Eddie :)

Au cam dispărut bunele maniere

Au cam dispărut bunele maniere

joi, iunie 06, 2013 11

Nu sunt o persoană extra manierată, dar am o doză de politețe și de bun simț cu cei din jurul meu, fie ei prieteni, rude sau mai știu eu ce. Nu am citit acea carte cu bunele maniere, dar totuși bunele maniere nu îmi lipsesc.


Vă întrebați: Dacă nu ai citit cartea, atunci de unde știi că ești manierat? Păi, de la persoane care au aceste maniere, care le dețin, iar cu timpul le-am adoptat.





O persoană manierată e o persoană cu capul pe umeri din punctul meu de vedere. Știe ce face, e conștient de ceea ce face. Își cere scuze când greșește, nu judecă oamenii doar de dragul de a face-o, ci doar dacă au un motiv bine definit. Nu jignește lumea doar că e cool în societatea de astăzi, să îți bagi și să îți faci în tot neamul respectivului om, că ești tu mai presus cu niște lucruri pe care el nu le deține sau mai știu eu ce motive mai există astăzi în noua generație, motive de a fi injurat așa...de pomană.


Cine spune pardon atunci când se grăbește și nu are răbdare să meargă ca melcul deoarece pe trotuar în fața lui se află un grup de bătrâni are o doză de maniere în el. Cine spune "bună ziua" unui om pe care nu-l cunoaște ci nu "salut mă" e o persoană care deține ceva maniere în el. Cine nu se înghesuie pe o ușă unde doar o persoană are destul spațiu de a trece, fără să împingă pe cineva are o doză de maniere în el.


În unele zile zăresc persoane care nu au nici cel mai mic bun simț în ei. Pot spune că și la liceu, în clasa mea, am întâlnit persoane care nu aveau de a face cu bunele maniere, cu bunul simț nici față de proprii colegi dar nici față de un profesor. Răspund răspicat, fac orice altceva în timpul orei dar numai la profesor nu sunt atenți, întârzie la oră iar atunci când intră în clasă nu au nici bunul simț să își ceară scuze că au deranjat ora. Atunci când ora se termină, ies primii din clasă, neavând bunul simț de a lăsa profesorul să părăsească clasa, pur și simplu le taie calea și nici "bună ziua" nu spun.


Să nu spun de manierele de acasă, în prezența părinților. E frumos să spui "poftă bună" atunci când te așezi la masă, iar când te ridici "săru' mâna pentru masă!".

Ei bine, aceste maniere, aceste lucruri politicoase care ar trebui să facă o lume mai bună, mai educată, vin chiar de la educație. Neavând educație, nu știi să te comporți în societate, să te adaptezi ușor, să poți comunica cu oamenii din jurul tău, să iei decizii și nu numai.


Educația e principalul factor care pot face o persoană să fie manierată. Asta depinde de părinți, de manierele lor pe care le au, de implicarea lor în comportamentul copilului. Dacă un părinte e nemaneriat, își bagă și își face în aia aia, e nesimțit atunci când nu e nevoie, judecă oamenii doar să pară mai presus sau alte lucruri pe care nu le înșir că mi-ar lua prea mult, ei bine, asta învață și copilul. Bunele maniere vin de la părinți.


Aș fi fericit să văd persoane care lasă prioritate unui om care intră în clădirea din care tu dorești să ieși, neajungând să vă tamponați unul cu altul din cauza unei lipse de...maniere. Gândurile mele sunt ciudate în acest articol, dar parcă persoana nu mai are acel bun simț în el, parcă nu mai are politețe cu oamenii bătrâni, cu proprii părinți sau prietenii cei mai buni.


Voi ce credeți? Mai există bunele maniere în omul de rând?

Recent Articles